veaţă.

am ajuns în locul în care nu voiam sub niciun chip să ajung. galaţi. culmea? îmi place, fi-r-ar să fie. nu aş fi crezut vreodată că o să spun asta, dar parcă nu aş mai vrea în altă parte. ce-i drept dacă nu dădeam de oameni de treabă, nu aş fi rezistat nici măcar semestrul ăsta proaspăt încheiat. plus că am colegi de treabă la facultate.
oamenii mei de treabă îs puţini la număr da’ fac cât o armată. adică o am pe partenera mea alecs, pe care apropo, nu o suportam sub nicio formă la început pentru că îmi părea îngâmfată şi genul de persoană care se crede superioară muritorilor de rând.  o iubesc de nu mai pot acum,da da.  apoi… ce m-aş face eu fără fetele din club one-eleven.  pe monica nu o poate defini decât un singur cuvânt, genială. o ador. e raza mea de soare. nu ştiu ce m-aş face fără ea. serios. şi mai e şi adelina. sincer? mi se părea puţin ciudăţică la început. adică eu şi ea suntem total, da’ total diferite. dar am ajuns să o iubesc şi pe ea. e genul de persoană care şi-ar da si sufletul pentru a face ca relaţiile de prietenie să funcţioneze cum trebuie. genul meu de om. şi pe des menţionata gina o iube. cu tot cu pasiunea ei pentru salsa 😀 cu cafeaua ei genială cu replicile ei, mereu cu tentă, şi cu râsul ei molipsitor. elena, e bună. bună măr. mhm. yunus… hm…. unul din primele persoane cu cre am socializat din primele zile de facultate. era mai de treabă la început. adică, na. tot e mişto să petreci cu el.. dar… mă, rog. e ok şi el. bogdan, amicul meu cântăcios care suferă de personalitate multiplă, adică acum vorbeşti cu bogdan, în secunda următoare wild eros appears şi strică tot. sau nu. adică eros e subiectul multor glume.  ştiu că adânc, adânc în sufletul lui e un om bun. este. trebuie să fie. ce să zic de dragoş… încă vreau să îl bat. merită.  dar e super de treabă şi el. şi mă bucur că nu e genul ăla de tocilar, student la mate. şi mai e ştefan şi mişcările lui nebuneşti din şolduri :)). de l-ai fi văzut la salsa… 😆 iar cristi… e de treabă, asta e clar. dar nu pare să se integreze în grupuleţul nostru (sau minciuna asta de grupuleţ). trebuie petrecut mai mult timp cu el. altfel nu pot să spun ce fel de om e.

şi dumnezeule cât îmi e de dor de portughezi. de zâmbetul lu rafa, de vorbăria lu joao, de poantele lu manu, de ana cea mereu pusă pe distracţie. îmi e dor de pronunţia lor a dracu de simpatică. cum spuneau ei ş în loc de s… teniş, iştanbul, alecş… cum le era lor mai uşor să îmi spună joana în loc de oana. sau să îi spună lu dumi domi „like musical notes” 😀 . mi-e dor de toţi. cei de la erasmus sunt geniali. luigi (italia), morales (spania), sara(spania), azahara(spania), robert(germania), nihad(maroc. nu e de la erasmus. e studenta la medicină în anul întâi. are 17 ani. e şi frumoasă şi deşteaptă. foc.), volkan(turcia)… studenţia ar fi plictistoare fără ei. union jack, new york pub, daily… casele noastre adoptive nu ar mai fi la fel fără ei.
mdea. bottom line. e bine şi la galaţ. e bine rău.

Anunțuri
De oni

5 comentarii la “veaţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s