pitici pe creier.

totul incepe cu un nenorocit de vers in care parcă îți regăsești povestea vieții spusă prin cuvintele atent alese de altcineva.un nenorocit de vers care te leagă pentru totdeauna de un anume eveniment. de o anume persoană. efectul ăsta nasol de a te marca e singur punct negativ al muzicii. în rest e super faină gagica (eu mi-o imaginez așa, o gagică secsi). te ridică mereu daca ai nefericita ocazie de a cădea în butoiul cu melancolie.

de ce melancolie? pentru că amintiri. amintiri pe care din ce încerci să le îngropi mai adânc, ele tot ies la suprafață. amintiri nasoale. dar de o frumusețe inexplicabilă pentru tine. încerci să te minți că finalul ăla idiot a stricat tot. nu e așa. ce a fost frumos rămâne acolo, gravat adânc în memoria ta, dacă nu chiar în inima ta. în inima ta pe care ai antrenat-o militărește să se transforme într-un bloc de granit sau, știu eu, într-un mic mare iceberg…

și stai așa și te gândești: „ce căcat era în capul meu? chiar nu mi-am dat seama la ce o să se ajungă?„ nu, fraierică, nu aveai de unde să știi. ai trăit clipa. și știm foarte bine că nu ai ce regreta. poate doar finalul ăla de care vorbeam. dar în rest? în rest nimic. ăsta e și farmecul amintirilor. cu toate că până și selecția lor e subiectivă. poate unul vrea să își amintească părțile nasoale… poți să îl împiedici? nu. merită să încerci? nu. de ce? pentru că. de-aia. cred că până și încercarea de a da un răspuns plauzibil la întrearea asta îmi depășește puterea de a da orice explicație.

mă întorc la amintiri.. hai să zic de alea bune. nu de alta, dar sunt singurele care îmi plac. asta pentru că ar consuma prea multă energie și mult prea multă pace sufletească să mă concentreze pe alea rele. mda. amintirile astea frumoase trebuie neapărat să aibă un fundal muzical. neapărat. ca mai apoi, cand te lovește tâmpita asta de nostalgie, să îi dai un play cântecului ăla și să te teleportezi miraculos la locul unde a fost incrustată în vreo scoarță de copac, sau mai știu eu, pe vreun perete (sau mai mulți) undeva… poți să consideri amintirile astea refugiul tău. da. chiar așa. ți se pune pata pe vreo fază nașpa din timpul zilei, bang! te gândești la „mamă, ce bine era când…” da, frățica. era bine. nu mai e. cât o să te mai gândești? de fapt.. mănânc borș. nu te poate opri nimeni și nimic din a te gândi. până la urmă.. asta e tot ce ai. cu asta te alegi în viață. când o să fii un bătrân pe care toți tinerii o să îl urască o sa mai ai, așa, sclipiri ocazionale de memorie care vor începe neapărat cu „pe vremea mea…/când eram eu mai tânăr…”

mda.. treaba cu amintirile e frustrantă pentru mine. pentru că nenorocitele astea, o dată declanșate, îți răscolesc prin corason și te fac vulnerabil ca naiba. nu știu cum reușesc.serios. mă intrigă treaba asta. când o să aflu o să dau de știre lumii. pinky promise. până atunci.. până atunci rămân versurile. rămâne muzica.

De oni

ca la noi.

răzbunarea în clanul stoica nu are loc niciodată prin abordare directă. nu. de exemplu. de câteva zile ai mei părinţi se plâng de faptul că nu se pot odihni noaptea din cauza păcănelilor tastaturii şi a televizorului dat prea tare. ce-i drept au tăcut cât au tăcut. au indurat cât au îndurat. până la urmă ce s-au gândit ei. fetele noastre dorm aşa de frumos la ora şase dimineaţa. ar fi păcat dacă cineva sau ceva le-ar deranja, nu? sunt sigură că nu au deschis intenţionat televizorul la ora 6 dimineaţa. no,  că l-au deschis nu e problemă. da’ oameni buni. nu puteaţi să ascultaţi buletinul de ştiri dacă nu aveaţi volumul dat la maximum? şi pe deasupra mai făceaţi şi comentarii. ţipând. ok. am prins ideea. nu o să mai ţacaţaca în fiecare seară. sau ar fi o idee să schimbaţi tastatura. 😀  sau poate asta nu e destul de uzată. cine ştie?  faza e că preferam prea binecunoscuta morală/atenţionare în locul trezirii de dimineaţă cu atâta tam tam. serios. uitasem cum e inventivitatea lu tatică-miu. mi-era dor. dar tot nu o să îl iert pentru dimineaţa asta. nu nu. acum e rândul meu. embrace yourself.

De oni

veaţă.

am ajuns în locul în care nu voiam sub niciun chip să ajung. galaţi. culmea? îmi place, fi-r-ar să fie. nu aş fi crezut vreodată că o să spun asta, dar parcă nu aş mai vrea în altă parte. ce-i drept dacă nu dădeam de oameni de treabă, nu aş fi rezistat nici măcar semestrul ăsta proaspăt încheiat. plus că am colegi de treabă la facultate.
oamenii mei de treabă îs puţini la număr da’ fac cât o armată. adică o am pe partenera mea alecs, pe care apropo, nu o suportam sub nicio formă la început pentru că îmi părea îngâmfată şi genul de persoană care se crede superioară muritorilor de rând.  o iubesc de nu mai pot acum,da da.  apoi… ce m-aş face eu fără fetele din club one-eleven.  pe monica nu o poate defini decât un singur cuvânt, genială. o ador. e raza mea de soare. nu ştiu ce m-aş face fără ea. serios. şi mai e şi adelina. sincer? mi se părea puţin ciudăţică la început. adică eu şi ea suntem total, da’ total diferite. dar am ajuns să o iubesc şi pe ea. e genul de persoană care şi-ar da si sufletul pentru a face ca relaţiile de prietenie să funcţioneze cum trebuie. genul meu de om. şi pe des menţionata gina o iube. cu tot cu pasiunea ei pentru salsa 😀 cu cafeaua ei genială cu replicile ei, mereu cu tentă, şi cu râsul ei molipsitor. elena, e bună. bună măr. mhm. yunus… hm…. unul din primele persoane cu cre am socializat din primele zile de facultate. era mai de treabă la început. adică, na. tot e mişto să petreci cu el.. dar… mă, rog. e ok şi el. bogdan, amicul meu cântăcios care suferă de personalitate multiplă, adică acum vorbeşti cu bogdan, în secunda următoare wild eros appears şi strică tot. sau nu. adică eros e subiectul multor glume.  ştiu că adânc, adânc în sufletul lui e un om bun. este. trebuie să fie. ce să zic de dragoş… încă vreau să îl bat. merită.  dar e super de treabă şi el. şi mă bucur că nu e genul ăla de tocilar, student la mate. şi mai e ştefan şi mişcările lui nebuneşti din şolduri :)). de l-ai fi văzut la salsa… 😆 iar cristi… e de treabă, asta e clar. dar nu pare să se integreze în grupuleţul nostru (sau minciuna asta de grupuleţ). trebuie petrecut mai mult timp cu el. altfel nu pot să spun ce fel de om e.

şi dumnezeule cât îmi e de dor de portughezi. de zâmbetul lu rafa, de vorbăria lu joao, de poantele lu manu, de ana cea mereu pusă pe distracţie. îmi e dor de pronunţia lor a dracu de simpatică. cum spuneau ei ş în loc de s… teniş, iştanbul, alecş… cum le era lor mai uşor să îmi spună joana în loc de oana. sau să îi spună lu dumi domi „like musical notes” 😀 . mi-e dor de toţi. cei de la erasmus sunt geniali. luigi (italia), morales (spania), sara(spania), azahara(spania), robert(germania), nihad(maroc. nu e de la erasmus. e studenta la medicină în anul întâi. are 17 ani. e şi frumoasă şi deşteaptă. foc.), volkan(turcia)… studenţia ar fi plictistoare fără ei. union jack, new york pub, daily… casele noastre adoptive nu ar mai fi la fel fără ei.
mdea. bottom line. e bine şi la galaţ. e bine rău.

De oni

mdea…

pentru că doar cu o leapşă m-aş fi apucat iar de scris…

  • 1: Let’s start with a tricky one; what is the real reason you are confused right now? da’ nu-s.
  •  2: Do you ever get “good morning” texts from anyone? in fiecare dimineata.
  • 3: If your significant other smoked pot, would you care? i would.
  • 4: Do you find it easy to trust others? prea easy
  • 5: What were you doing at 11PM last night? vorbeam cu ai mei părinţi. hotăram să stau la gazdă şi nu la cămin.
  • 6: You’re drunk and lost walking down the road; who is with you? umbra mea. sau lupu. sau dorina (doar ea mă învaţă la rău)
  • 7: What would you do if you found out you had been cheated on? nu am fost pusă în situaţia asta încă.
  • 8: Are you close with your dad? prea close. da’mi place aşa.
  • 9: I bet you kissed someone last night, right? sor-mea. pe frunte.
  • 10: What are you listening to? travelling- paper lions
  • 11: You can only drink ONE liquid for the rest of your life – what is it? licoare magică ce işi schimba gustul după pofta mea.
  • 12. Do you like hickeys? nici vorbă. 
  • 13: What time do you go to bed? 10-11. sau depinde când se ia curentul.
  • 14: Is there someone who continuously lets you down? dorina.
  • 15: Can you text as quickly with one hand as you do both? nu.
  • 16: Do you always answer your texts? nu. fac cost. doar lu’ amigo îi răspund mereu.
  • 17: Do you hate the person you fell the hardest for? eu nu urăsc pe nimeni. clar?
  • 18: When was the last time you talked to one of your best friends? acu 2 minute.
  • 19: Is there someone that makes you happy every time you see them? da. amigo.
  • 20: What was your last thought before you went to bed last night? sunt studentă.
  • 21: Is anyone else in the room with you? nu.
  • 22: Do you believe what goes around comes around? absolut.
  • 23: Were you happier four months ago than you are now? nu cred. poate. sau poate nu.
  • 24: Is there someone you wish you could fix things with? nu cred că e.
  • 25: In the past week, have you cried? da. din cauza unui gagiu de la x factor australia.
  • 26: What colour is the shirt you are wearing?  portocaliu.
  • 27: Do people ever call you by your last name? da. doar stoica. nicu stoica.
  • 28: Is anyone ignoring you right now? lupu. cred că a murit.
  • 29: Do you have a best friend? şi dacă-s mai mulţi?
  • 30: Would it be hard seeing someone else kiss the last person you kissed? nu cred. 
  • 31: Who was your last call from? broken finger, adică mihai.
  • 32: Are you mad at anyone? îs chiar zen.
  • 33: Have you ever kissed someone older than you? da.
  • 34: How old will the last person you kissed be on his/her next birthday? 24.
  • 35: How many more days until your birthday? 31.
  • 36: Do you have any summer plans yet? da, am.
  • 37: Do you have any good friends of the opposite sex? da, am.
  • 38: Are you keeping anything from your best friend(s) now? nu cred. nu.
  • 39: Do you have a secret that you’ve never told anyone? nici atât.
  • 40: Have you ever regretted kissing someone? nu.
  • 41: Do you think age matters in relationships? nu.
  • 42: Are you available? nu.
  • 43: How many people have you had real, strong feelings for since high school ended? niciunu.
  • 44: If you had to get a piercing (not ears), what would you get? nu aş avea.
  • 45: Do you believe exes can be friends? nu cred.
  • 46: Do you regret anything? încă nu.
  • 47: Honestly, what’s on your mind right now? de ce nu mă sună lupu? eu nu-l sun nici să mă împuşti.
  • 48: Did you ever lose a best friend? da.
  • 49: Was your last kiss a mistake? nu.
  • 50: Why aren’t you pursuing the person you like? it’s complicated :).
  • 51: Has the last person you kissed ever seen you cry? sunt prea mândră.
  • 52: Do you still talk with the person you LAST kissed? da. dacă mă sună.
  • 53: What was the last thing you ate? o prăjiturică.
  • 54: Did you get any compliments today? da. „te-ai făcut bună, blondo”. autorul e cel mai jme’ unchi al meu.
  • 55: Where are you going on your next vacation? cred că acasă.
  • 56: Do you own anything from other countries? am cel mai mişto cadou din altă ţară. eprubeta mea cu aer pe care mi-a adus-o amigo din franţa. hainele de la neamuri nu se pun :).
  • 57: Are most of your friend guys or girls? băieţi.
  • 58: Where have you lived most of your life? jijilica.
  • 59: When was the last time you took a long drive? în iulie.
  • 60: Have you ever played Spin the Bottle? da. dar cu alte provocări (banale, ce-i drept) nu cu pupături.
  • 61: Have you ever TPd someone’s house? nu. aici avem garduri. şi curţi. păzite de dulăi.
  • 62: Who do you text the most? amigo.
  • 63: What was the last movie you saw? the avengers.
  • 64: What’s preventing your current boyfriend/girlfriend from going back to their ex? faptul că e pecată în italia, cred. sau poate că-s eu o podoabă nepreţuită şi nu poate renunţa la mine.
  • 65: How many boyfriends/girlfriends did you have in 2010? 2.
  • 66: Is the last person you kissed younger than you? nu.
  • 67: Do you curse around your parents? n-am loc de mama.
  • 68: Are you happy with where you live? cea mai happy.
  • 69: Do you collect anything? fundiţe furate de pe maşinile din alaiul unor nunţi.
  • 70: What’s your favourite colour? toate. mai puţin galbem şi porcăriile alea de culori neon.
  • 71: Does the last song you listened to remind you of anyone? iubibilă? da. de mihai. nu suportă melodia sau cam aşa ceva.
  • 72: Has anyone ever cheated on you? da.
  • 73: What are your plans for tomorrow? mă trage mama dupa ea la biserică. deci îs la ordinele ei mâine.
  • 74: Do you have siblings over the age of twenty-one? nu.
  • 75: Does your last ex have a job? nu. n-are cum. sau poate e fantomă cu juma’ de normă…
  • 76: What would you do if you found out your most recent ex was in a relationship? m-aş c**a pe mine de frică. 
  • 77: Where is your cellphone? undeva în apropiere, sunt sigură.
  • 78: What colour is your cellphone? roz. 
  • 79: What did you dream of last night? n-am avut timp sa visez.
  • 80: Are you atheist? nope.
  • 81: Will you change your name when you get married? sună mai bine oana stoica…
  • 82: Are you ready for autumn weather? comme ci comme ça.
  • 83: Have you had any big storms recently? nu.
  • 84: What kind of bottoms are you wearing? nu zic.

fără titlu

poate că nevoia de a vărsa pe blog supărarea cauzată de pierderea cuiva drag e un clişeu, nu ştiu. cert e că abia mă pot concentra. am pierdut azi persoana care a avut grijă de mine de când mă ştiu. ea m-a învăţat primele poezii. ştiam să cânt m-a făcut mama oltean şi mă urcam pe ladă ca să miros magheranul. ştiampe de rost de la 3-4 ani scrisoarea unei fetiţe, zdreanță, căţeluşul şchiop, gândăcelul, dorobanţul(care va rămâne cu siguranţă poezia mea de suflet, fiind cea pe care mi-o spunea de fiecare dată după povestea de noapte-bună) şi multe, multe altele. de la ea am învăţat să spun primele poveşti cu care îmi fascinam colegii de grădiniţă.  ea m-a învăţat să citesc. ţin minte şi acum că la 4 ani jumate, după ce am învăţat să citesc tot ce era în casă, m-a luat de mână şi am mers la bibliotecă. mi-am ales atunci prima carte pe care aveam să o citesc. era „mica sirenă”, o carte bleu, cu povestea pe scurt, însă pe care am citit-o de 3 ori până să o duc înapoi. au urmat punguţa cu doi bani, cei trei purceluşi, muzicanţii din bremen, scufiţa roşie, croitoraşul cel viteaz… în clasa întâi, nici nu mai ştiu de câte ori a chemat-o doamna învăţătoare pe mama la şcoală ca să-i spună să nu mă mai lase să iau cărţi la şcoală pentru că le citesc colegilor poveşti în timpul orelor. pâinea înmuiată în apă, cu zahăr, mi se părea cel mai dulce dulce posibil. era ca orice mamaie, nu intram bine pe uşă că mă întreba ce vreau să mănânc. întotdeauna găseam o vorbă bună la ea. i-am făcut o mulţime de pocinoage de când eram mică. i-am trântit televizorul (care din fericire nu s-a spart), i-am decupat toate perdelele din casă, i-am rupt o grămadă de arcuri la pat, i-am stricat o grămadă de flori din grădiniţă, i-am scotocit prin tot podul, i-am stricat toate furourile, iar ea a continuat să mă iubească necondiţionat până în ultima clipă. acum că nu mai e nu ştiu cum să mă obişnuiesc cu ideea. sunt sigură că va dura o perioadă. patul ei va fi gol. vor rămâne doar cele două perechi de ochelari pe care le ţinea mereu pe lada patului. orice ar fi nu voi uita niciodată că şi ea a contribuit la formarea mea ca om. o să îi duc dorul.

De oni